De un etcetera atârnă 640 mil. euro. Decide Crinuţa Dumitrean

Preşedinta Autorităţii Restituirilor Crinuţa Dumitrean decide la cine vor ajunge cele 36% din acţiunile Fondului Proprietatea pe care le mai deţine Ministerul Finanţelor. 

De câteva zile, toată România dezbate alegerile din PD-L şi criza economică, dar în subteranele puterii o miză uriaşă se joacă în această perioadă, iar despre personajele-cheie nu vorbeşte nimeni. Este vorba de cine intră în faţă şi cine rămâne la coadă pentru a primi acţiuni la Fondul Proprietatea ca despăgubiri pentru naţionalizările de dinainte de ’90.

Personajul-cheie este doamna Crinuţa Dumitrean, preşedinta Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţii (ANRP). Ea decide în prezent, împreună cu cei trei vicepreşedinţi ai ANRP, cine şi când va primi acţiuni la Fondul Proprietatea (FP) din pachetul tot mai mic pe care-l deţine statul. Conducerea ANRP este numită pe criterii politice, majoritatea membrilor fiind apropiaţi ai unor importanţi lideri din PD-L, principalul partid de la guvernare.

Rolul lor a devenit mult mai important de săptămâna trecută, când Guvernul a adoptat o hotărâre la care nu se aştepta nimeni şi care modifică modul de acordare a acţiunilor, lăsând la latitudinea ANRP cine va primi cu prioritate acţiuni la FP.

În actul guvernamental se spune că „în cazuri temeinic motivate (cazuri medicale, cazuri sociale etc., dovedite prin înscrisuri, …)” ANRP va putea emite cu prioritate titluri de conversie (decizia pe baza căreia posesorii de titluri de despăgubire primesc acţiuni la Fondul Proprietatea).

Ministerul Finanţelor mai deţine în acest moment puţin peste 36% din acţiunile Fondului Proprietatea, evaluate pe Bursă în prezent la circa 640 de milioane de euro. Valoarea reală a acestor acţiuni este însă de peste două ori mai mare (de circa 1,46 mld. euro) dacă se ia în calcul valoarea activelor fondului, evaluate la peste 4 mld. euro la finele lunii aprilie.

Crinuţa Dumitrean a fost numită la conducerea ANRP la începutul lui 2009 de către premierul Emil Boc, funcţia oferindu-i rang de secretar de stat.

Ea a venit de la Bistriţa, pe filiera lui Ioan Oltean, care a fost ales duminică în funcţia de secretar general al PD-L, devenind astfel al doilea om din partid.

Licenţiată în economie şi drept, ea a finalizat în 2009 un doctorat la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj în doctrine economice.

Vicepreşedinţii ANRP sunt Cătălin Florin Teodorescu, Remus Baciu şi Cristian Sebastian Mihai.

Teodorescu, 46 de ani, a fost vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare (ANSVSA) în 2009 şi preşedinte al Autorităţii pentru Protecţia Consumatorilor (APC) între 2005 şi 2007. El este membru al PD-L Argeş, organizaţie condusă până de curând de Cristian Boureanu.

Cristian Sebastian Mihai, 41 de ani, a fost numit în funcţie în luna martie 2011. El a fost, în perioada 2005-2011, consilier şi apoi director al direcţiei juridice din Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS). Potrivit relatărilor din presă, el ar fi un apropiat al Elenei Udrea, ministrul dezvoltării şi turismului şi vicepreşedinte al PD-L, şi al soţului acesteia, Dorin Cocoş.

Cel mai vechi vicepreşedinte al ANRP este Remus Baciu, 36 de ani, care a fost numit în 2005 de fostul primministru Călin Popescu-Tăriceanu. De altfel, el a fost consilier al lui Tăriceanu şi secretar de stat la cancelaria primului-ministru în perioada 2004-2005, anterior numirii la ANRP. Tăriceanu este cel care a semnat actul prin care a fost înfiinţat Fondul Proprietatea.

Baciu a fost şi consilier personal al ministrului sănătăţii în perioada 2001-2003, iar în 2007 a fost trimis în judecată alături de alte trei persoane într-un dosar legat de achiziţia de către Ministerul Sănătăţii de sterilete la preţuri de 30 de ori mai mari decât cele din import. În noiembrie 2009 Curtea de Apel Bucureşti a decis achitarea celor patru.

Subiectul a ajuns şi în atenţia lui Emil Boc, care s-a interesat în ultima şedinţă de guvern despre situaţia juridică a lui Baciu şi despre cine l-a numit pe acesta în conducerea ANRP, potrivit Mediafax.

De altfel, mai mulţi foşti şefi de autorităţi, secretari de stat, consilieri de prim-miniştri sau miniştri, indiferent de culoarea lor politică, au ajuns în funcţii cheie la Fondul Proprietatea în ultimii ani, ceea ce arată uriaşa miză transpartinică pe care o reprezintă acest fond. Este cazul lui Ionuţ Popescu, fost consilier al premierului Emil Boc, care a fost director general al FP în perioada ianuarie-septembrie 2010. Fost ministru de finanţe, Popescu deţinea şi un pachet semnificativ de acţiuni FP.

Un alt exemplu este Monica Maurer, fost consilier al lui Adriean Videanu când acesta era ministru al economiei. Ea a fost membru al Consiliului de Supraveghere al FP din septembrie 2010 până în aprilie 2011.

Mircea Ursache, un lider important al PSD, fost preşedinte al AVAS, a condus Consiliul de Supraveghere al FP în 2009.

Anca Opre, consiliera personală a lui Mircea Geoană (PSD), a fost şi ea pentru scurt timp la conducerea ANRP la începutul lui 2009, când PSD era la guvernare alături de PD-L. Ea a înlocuit-o atunci pe Ingrid Zaarour, prima preşedintă a ANRP, numită de liberali.

ANRP a primit atribuţii sporite din partea Guvernului

Cei patru şefi de la ANRP au un rol esenţial în derularea procesului de despăgubire în perioada următoare, ei putând decide cine şi când va primi acţiuni la Fondul Proprietatea.

Discuţia privind reluarea de la 2 mai a acordării de despăgubiri în acţiuni FP deţinătorilor de titluri de despăgubire emise de ANRP a declanşat fierbere pe Bursă, unde acţiunile FP au oscilat puternic în ultimele două săptămâni, dar şi în Guvern, unde au fost discuţii aprinse săptămâna trecută pe marginea acestui subiect.

Joi, 28 aprilie, ANRP a răspuns unei solicitări a ZF, anunţând că începând cu data de 2 mai ar fi urmat să decidă eliberarea a circa 1,48 mld. acţiuni FP, reprezentând 10,7% din capitalul fondului (pe baza cererilor de opţiune în acţiuni realizate în perioada 11 ianuarie – 15 aprilie) din portofoliul Ministerului Finanţelor către posesorii de titluri de despăgubire care au optat pentru despăgubirea în acţiuni.

Posesorii de titluri de despăgubire sunt fie foşti proprietari ale căror imobile au fost confiscate de regimul comunist, dar mai ales speculatori care au cumpărat dosarele de la proprietarii iniţiali la preţuri cu mult mai mici decât valoarea acestora.

Aceste acţiuni ar fi devenit implicit disponibile la vânzare pe Bursă, astfel că piaţa a reacţionat negativ după publicarea informaţiei, iar preţul acţiunilor FP a scăzut cu 7% în trei şedinţe după publicarea informaţiei.

În realitate, însă, până joi, 12 mai, ANRP nu a emis niciun titlu de conversie, fapt confirmat de Depozitarul Central, care ţine evidenţa acţionarilor Fondului Proprietatea.

Evoluţia acţiunilor a atras însă atenţia Guvernului, care a convocat-o pe preşedinta ANRP la şedinţa de miercurea trecută, în care s-a discutat despre o posibilă amânare a eliberării acţiunilor până spre sfârşitul lunii iunie, pentru a nu se pune presiune pe preţul acţiunilor la Bursă, potrivit informaţiilor publicate de Mediafax.

Tot miercuri Guvernul a adoptat o hotărâre prin care se modifică modul de acordare a despăgubirilor în acţiuni. Astfel, dacă până acum ANRP emitea decizii de împroprietărire cu acţiuni (titluri de conversie) în ordinea în care titularii de titluri de despăgubire depuneau cererile de opţiune, acum, ANRP va putea emite cu prioritate titluri de despăgubire, în anumite condiţii.

„În cazuri excepţionale, temeinic motivate (cazuri medicale, cazuri sociale etc., dovedite prin înscrisuri, distorsionarea pieţei în ceea ce priveşte tranzacţionarea preţului acţiunilor Fondului Proprietatea, prin scăderea preţului de piaţă al acestora, de natură de a pune în pericol procesul de despăgubire), Direcţia pentru acordarea despăgubirilor în numerar din cadrul Autorităţii Naţionale pentru restituirea Proprietăţilor va putea emite cu prioritate titluri de plată şi/sau titluri de conversie”, se menţionează în hotărârea de guvern publicată joi în Monitorul Oficial.

Reprezentanţii ANRP au precizat că această completare oferă posibilitatea emiterii eşalonate a titlurilor de conversie aferente dosarelor cu cereri de opţiune, depuse în perioada 11 ianuarie – 29 aprilie 2011 (perioada în care emiterea titlurilor de conversie a fost suspendată).

„În situaţia în care titlurile de conversie aferente dosarelor de opţiune depuse în perioada sus-menţionată ar fi fost transmise către Depozitarul Central într-un termen foarte scurt, exista posibilitatea distorsionării pieţei de capital. Scăderea preţului de piaţă al acţiunilor Fondului Proprietatea ar fi putut avea efecte negative asupra procesului de acordare a despăgubirilor cuvenite foştilor proprietari ai imobilelor naţionalizate”, se arată într-un comunicat emis joi de ANRP.

Apariţia acestei informaţii a determinat o revenire semnificativă a acţiunilor FP în şedinţele de joi şi vineri.

Miza jocului: cine mai primeşte acţiuni la FP pe ultima sută de metri

Marea problemă a Guvernului este în acest moment că pachetul de acţiuni pe care-l deţine la Fondul Proprietatea se micşorează tot mai repede, iar procesul de despăgubire este departe de a se fi încheiat, la ANRP fiind înregistrate zeci de mii de dosare din partea unor persoane care solicită despăgubiri.

Tot ANRP are şi rolul de a stabili nivelul despăgubirilor cuvenite fiecărui titular de dosar, emite titluri de despăgubire, pe baza cărora se poate opta pentru despăgubiri în acţiuni ale Fondului Proprietatea sau pentru despăgubiri în numerar (în limita a 500.000 de lei).

Despăgubirile în numerar au fost suspendate însă de Guvern în iunie 2010, pe o perioadă de doi ani, ceea ce a pus presiune şi mai mare pe despăgubirile în acţiuni, singura soluţie rămasă disponibilă.

Problema este legată şi de preţul acţiunilor FP pe Bursă, care este în prezent mult sub valoarea nominală de 1 leu. Până la listarea fondului (pe 25 ianuarie) despăgubirile în acţiuni se realizau la preţul de 1 leu pe acţiune. Astfel, la un titlu de despăgubire de 1 milion de lei posesorul primea 1 milion de acţiuni FP.

De la 2 mai conversia se realizează la preţul mediu de pe Bursă din ultimele 60 de şedinţe, care este afişat zilnic pe site-ul bursei. Ieri preţul era de circa 0,585 lei. La acest preţ unui titlu de despăgubire de 1 milion de lei îi corespund 1,7 milioane de acţiuni FP, deci statul trebuie să cedeze mai multe acţiuni pentru a acoperi aceeaşi valoare. În aceste condiţii, pachetul statului s-ar putea epuiza mult mai repede, înainte ca toate persoanele îndreptăţite să primească acţiuni.

Reprezentanţii Guvernului nu au spus până acum ce se va întâmpla când statul termină acţiunile la FP.

Printre cei care deţin titluri de despăgubire şi au de luat acţiuni la FP se numără şi persoane cu puternice legături la vârful Guvernului şi al PD-L, potrivit unor informaţii din piaţă, care nu au fost confirmate public, întrucât ANRP nu face publică identitatea celor care deţin astfel de titluri.

De la începutul lui 2009 ANRP a emis titluri de conversie pentru circa 5 miliarde de acţiuni FP (36% din acţiuni), care au trecut din proprietatea Ministerului Finanţelor la proprietarii de titluri de despăgubire, însă procesul a fost mai accelerat anul trecut, când s-au eliberat 3,5 mld. acţiuni, faţă de 1,5 mld. acţiuni în 2009. O parte dintre cei care au primit acţiuni sunt apropiaţi ai puterii, care au cumpărat dosare de la foştii proprietari şi au reuşit să treacă mai uşor prin hăţişul birocratic de la ANRP, primind acţiunile înainte de listarea fondului. Unii şi-au vândut acţiunile după listare, marcând profituri semnificative, şi au cumpărat noi dosare în speranţa că vor primi din nou acţiuni, potrivit informaţiilor care circulă în piaţă.

Pe de altă parte, foştii proprietari care au fost deposedaţi de active de către regimul comunist, pentru care a fost creat fondul, mulţi dintre ei persoane în vârstă, se uită acum cum preţul acţiunilor FP scade pe Bursă, neputând recupera decât o parte din ceea ce li s-a promis. Proprietarii de drept, care nu şi-au vândut nici dosarele şi nici acţiunile, sperând că odată cu preluarea administrării fondului de către americanii de la Franklin Templeton şi listarea la Bursă vor primi un preţ corect pentru acţiuni, au pierdut peste 40% încă de la listare, acţiunile tranzacţionându-se în ultimele luni în jurul valorii de 0,6 lei, cu 40% sub preţul de 1 leu la care le-au primit.

Acel etcetera din hotărârea de guvern înseamnă practic că ANRP poate decide arbitrar pe baza căror criterii va emite cu prioritate titluri de conversie.

Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative prevede că „textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent şi inteligibil, fără dificultăţi sintactice şi pasaje obscure sau echivoce”

Sursa: http://www.zf.ro

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: